luni, aprilie 28, 2008

Summary

Dupa ce au trecut cateva zile de la intoarcere, nu mai am nici un chef sa povestesc detalii despre Cairo si safari. Atunci as fi scris multe, dar n-am avut timp... acum s-au diluat toate impresiile.

Am fost socata de Cairo si de toata saracia de acolo, case amarate, neterminate, oameni murdari cu niste carute trase de magari, dughene imputite unde se vindeau niste chestii de mancare de care nu m-as fi atins nici daca as fi fost nemancata de trei zile. Centrul era frumos, poduri mari peste Nil, cladiri impresionante, palmieri... dar atat. Cum treceai 50 de metri de locurilea astea, intrai in zona crepusculara.

Traficul din oras e iarasai ceva de neimaginat (de fapt in toata tara se circula haotic, dar acolo impactul e mai mare pentru ca e aglomeratie). Nu respecta nimeni niciun fel de regula, se trece de pe o banda pe alta pe baza de calxoane - se aud in fiecare secunda cel putin 10 masini calxonand. Si, cum ar fi de asteptat, aproape toate masinile sunt 'sifonate'. M-am uitat atent sa gasesc macar una neatinsa, nezgariata... nu cred ca am vazut. Poate prin nu stiu ce minune sa scape vreuna intreaga, probabil abia iesita din magazin.

Am fost la piramide, am si intrat intr-una pana la camera mormantului (sufocant, spatiul foarte ingust, mergi pe branci si nu e aer deloc), am vazut si Sfinxul. Nu pot spune ca am fost foarte impresionata, poate din cauza oboselii (plecasem la 1 noaptea din Hurghada, si am mers toata noaptea cu autocarul, n-am reusit sa dorm prea mult), din cauza caldurii si a prafului care te innebuneste, sau poate din cauza ca nu stiu prea multa istorie ca sa pot aprecia...

Apoi am fost la o parfumerie, de unde ne-am luat cate un parfum (care se vrea a fi esenta, dar care tine mai putin decat cel mai ieftin deodorant de pe la noi). Nici din vizita asta n-am inteles mare lucru...

Dupa amiaza am mers la muzeul de egiptologie, prin care ne-am plimbat vreo doua ore... nu cred ca mai are sens sa povestesc ceva, lipsa de cultura isi spune cuvantul...

Pentru safari in schimb nu-ti trebuia prea multa cultura ;) Am mers cu niste jeep-uri pana la primul sat de beduini - care nu sunt ei foarte autentici, avand in vedere ca 's-au vandut' pentru vizitele turistilor. Am mers cu camilele si am facut poze, apoi am plecat mai departe, tot cu jeep-urile. Urmatorul popas a fost mai in inima desertului, unde ne asteptau niste ATV-uri. Cursa prin desert a facut toti banii, cu fetele acoperite complet cu niste saluri (facute turbane dupa modelul autohton) si ochelari de soare (altfel cred ca as fi avut nisip si intre dinti). Acum incep sa-i inteleg pe tot innebunitii dupa ATV-uri... mi s-a parut super!! As mai merge :)

In afara de asta, nimic interesant. Un pranz cu mancare adusa la pachet (foarte bun delatfel), niste serpi si alte animalute exotice tinute in acvarii, si un 'magazin' de suveniruri cu preturi de 10 ori mai mari decat valoarea produselor.

Daca ar fi sa trag linia dupa toata saptamana, as zice ca a fost frumos dar prea scurt. Cred ca as mai merge o data, dar sa stau doua saptamani, sa vad Luxor-ul si Valea Regilor, sa fac niste scuba diving (de-adevaratelea, nu cum am facut acum snorkelling) si sa zac mult la plaja. N-as mai cheltui bani pe masaje, ca nu merita, in schimb as merge la shopping in Hurghada...

Etichete:

On the way back home

Cu peripetii si drumul, ca toata vacanta, ca altfel nu se putea.

Am plecat pe la 1 de la hotel, dupa ce am mai furat cateva ore de plaja. Ne-am trezit special de la 6 jumate, sa nu pierdem nimic din programul de stat la soare si balacit in piscina. Am mai adaugat cateva sute la numarul deja mare de poze, am facut si niste filmulete, si am reusit sa ne facem si banajul cu numai 15 minute intarziere peste ora prevazuta de check-out. Am ramas cu bratarile de all inclusive pe mana, asa ca am mai baut cate un cocktail si o cola la barul hotelului, inainte sa ne luam ramas-bun de la Hilton si prietenii lui.

Am facut poze si pe drum, la toate hotelurile pe langa care am trecut, ba chiar si in Hurghada, unde am prins din mers si Hard-Rock-ul :)

Dupa ce am facut check-in (si am dat 1 euro bacsis tipului care ne-a luat valizele din mana si le-a pus pe banda - chestie pe care o facusem eu pe Baneasa, fara nici o jena sau dificultate... dar deh, asa e sistemul acolo) ne-am 'aruncat' in duty free si toate celelalte magazine de suveniruri din aeroport. Era tot ce asteptasem, ca in rest n-am facut shopping aproape deloc. Ne spusese mai multa lume ca e bine sa astepti pana in aeroport, ca gasesti cam aceleasi lucruri la preturi mult mai mici. Si chiar asa e.

Ne-am invartit prin toate dughenele, sa vedem ce se gaseste si sa ne hotaram ce cumparam. Am incercat o mie de parfumuri si pana la urma m-am decis la un CK - Eternity Moment, dar nu l-am luat pentru ca nu mai avea decat unul, care avea ambalajul desfacut. L. a probat toate perechile de ochelari de soare pe care i-a gasit... si in afara de cei mai scumpi - mult peste bugetul ei - nu-i venea bine nimic.

Am luat tot felul de nimicuri pentru cativa de acasa (nu toti, si ca de obicei ajung acasa si-mi dau seama ca ar fi trebuit sa mi iau macar o camiluta sau un magnet pentru cineva...) si m-am bucurat tare ca am gasit un port-tigaret cool pentru maica-mea.

Aveam decolare la 4, si trebuia sa ne prezentam pentru boarding la 3 si 10. Pe la si un sfert ne hotaram se terminam cu shopping-ul si sa ne indreptam spre poarta de imbarcare. In momentul ala aud in difuzoare ca familia P. este rugata sa se prezinte de urgenta la poarta 2 pentru boarding. M-am gandit ca despre noi e vorba, si am luat-o pe L. pe sus... desi nu intelegeam de ce 'striga' dupa noi, ca doar nu intarziasem dacat cu 10 minute...si doar nu se imbarcase toata lumea instantaneu.

La poarta 2 era pustiu, eu tot nu pricepeam unde sunt restul pasagerilor, si un nene ne facea disperat semne cu mana sa ne grabim. Ne-a verificat pasapoartele din mers si a fluierat dupa un autobuz care sa ne faca transferul. Intre timp tipa la mine ca 'nu stiu la ce ora am avion, ca am intarziat decolarea cu 20 de minute'. Eu tot nu pricepeam despre ce e vorba si ce au oamenii astia, daca nu cumva au innebunit cu totii... Pana mi-a aratat ceasul de pe telefonul lui, pe care scria mare cat capul meu 4:18. Atunci mi-am dat seama ca eu ma orientasem dupa ceasul de la mana, care era pe ora Egiptului, din care eu mai scadeam o ora pentru ca traiam cu impresia ca era pe ora Romaniei!!!

Nu mai povestesc ce sentiment deosebit am avut cand m-am urcat in avion, unde 150 de perechi de ochi se uitau cu o nespusa curiozitate sa vada care sunt alea doua care ii tineau pe loc de atata vreme, cu niste priviri care nu-mi inspirau altceva decat teama, ca sunt sigura ca in alte imprejurari si alt decor ne-ar fi linsat fara sa stea pe ganduri.

Mi-am pus mainile la ochi, sa nu-i vad... si am incercat timid sa le explic incurcatura...

Am ajuns cu bine acasa, si nu ne-a facut nimeni nimic, nici chiar dupa ce am aterizat. Desi se uitau cam urat la noi, ceea ce nici nu ma mira, cand te gandesti ca erau unii care mai trebuia sa prinda si cate un tren catre casa...

Intre timp ne-am prins ca am uitat sa luam de la receptie CD-urile facute in safari (pe care dadusem 30 de dolari). I-am dat un sms lui Kamel (ghidul care ne-a insotit in cea mai mare parte a excursiei) sa le ia el si sa ni le trimita prin cineva care se intoarce in Bucuresti saptamana viitoare. Sper sa mearga varianta asta, mai ales ca si noi trebuie sa-i facem un serviciu lui: ne-a rugat sa-i cumparam niste carti pentru invatat limba romana, ca vrea sa-l invete pe fiul lui cel mic (care stia romaneste cand a ajuns in Egipt, dar intre timp a uitat tot).

Etichete:

marți, aprilie 22, 2008

...si inainte de ultima

N-am mai apucat sa scriu. Era de asteptat, abia am avut timp sa dormim. Incerc un rezumat cat inca-mi mai aduc aminte cate ceva...

Am avut 3 excursii in 6 zile, asa ca plaja am facut doar pe apucate. De fapt n-am avut decat o zi full de plaja, de lenevit intre piscinele din fata hotelului si plaja de la 500 de metri mai incolo. Apa marii - foarte calda, si mergi de te plictisesti pana ajunge macar deasupra genunchilor. N-am intrat decat de vreo doua ori in ea, ca era departe...si multa lene :D M-am multumit cu piscinele...

Am fost intr-o zi si la spa, la faimosul Cleopatra Programme, care consta in sauna uscata, impachetare cu nuca de cocos si masca (cu habar-n-am-ce), masaj, jacuzzi si iar sauna uscata. Ca bonus am primit o masca pe tot corpul cu un tratament pentru piele arsa de soare (noi nu eram inca prea arse, dar poate merge si preventiv ;)). Nu cred ca face cei 60 de euro per 'berson', dar oricum acasa nu cred ca am sa merg prea curand la spa... so, what the hell!

In ziua dinainte (vineri) fusesem in excursia cu vaporul pe mare, sa vizitam insula Giftun si inca alte trei insule. Giftun asta e o gramada de nisip (sau o bucata de desert) in mijlocul marii, nu traieste nimic pe ea... Se mai opresc din cand in cand vapoare cu turisti care fac plaja cate o ora pe acolo, si mai e si un beach bar, of course. Si asta e tot.

Celelalte trei insule de fapt nu sunt... adica sunt doar niste insule de corali, unde se poate face snorkelling. Ca niste inteligente ce suntem, am plecat de la hotel fara prosoape (nu mi-am data ca nu e excursie de 5 stele - all inclusive) asa ca nu prea ne ardea de intrat in apa. Am plecat foarte devreme, si in ziua aia a batut vantul foarte tare, asa ca am tremurat subtire pana spre 10. In rest am stat cat mai mult la soare pe punte, si ne-am uitat la ceilalti snorkelleri (care - culmea - aveau si prosoape cu ei).

Din tot grupul (de vre 20 de oameni de mai multe natii - romani, unguri, rusi etc.) am ochit doi englezi, veniti singuri, printre ultimii. La inceput le-am ochit prosoapele, dar eu n-aveam chef sa hartuiesc oamenii, si n-am lasat-o nici pe L. sa le ceara unul cu imprumut. Mai spre dupa amiaza am intrat in vorba cu ei (adica L., ca doar nu eu...) si in final, cand am ajuns pe mal, am plecat cu ei la un cico in Hard Rock. Chiar voiam sa ajungem pe acolo, si nu stiam cum sa facem, ca singure nu prea aveam curaj sa haladuim prin Hurghada noaptea.

'Excursia' catre bar a fost cel putin interesanta... Am negociat cu taximetristii pana s-a tocmit unul sa ne duca cu 20 de lire (cca 2.5 euro), cu un fel de microbuz de toata jalea. Masina in sine nu ma speria prea tare, doar ca taximetristul si cu 'asistentul' lui nu pareau sa stie unde e barul. Am mers mai bine de jumatate de ora, probabil am trecut prin aceleasi locuri de mai multe ori, a intrebat vreo 2-3 trecatori... pana la urma am ajuns.

Nu stiu cand a trecut timpul (am ajuns acolo pe la 6, si am plecat dupa 1!), ne-am simtit toti foarte bine (31 de beri, la 3 oameni si un sfert - ca L. nu prea ne ajuta la capitolul asta), si nota de plata a fost pe masura. Peste 1000 de lire :D A platit Grant, of course. Nu de alta, dar nu aveam nici un ban la noi (in afara de ceva maruntis, care nu ne ajungea decat de taxi inapoi pana la hotel). Oricum, am senzatia ca-si permitea ceva mai mult decat noi ;)

Sper sa pastram legatura cu ei, macar ca sunt niste tipi interesanti, si vorbesc engleza de-adevaratelea!! Mi-a facut asa bine sa mai aud accentul ala de care sunt indragostita! M-am saturat de indiana de la birou, si prin concediu tot de asta am avut parte de la arabii ceia... Si in plus, poate mai facem si un concediu cu ei, ca abia am prins gustul.

Despre Cairo si safari in desert....data viitoare, ca-i mult de povestit. Noroc cu cele 1000 de poze pe care le-am facut, acopera toate povestile pe care le-as fi putut scrie.

Etichete:

joi, aprilie 17, 2008

Dupa prima zi

Am plecat tarziu de acasa, dar tot am asteptat-o pe L. un sfert de ora in fata blocului, pentru ca as usual ea nu era gata. Am ajuns totusi la timp la aeroport... [Note to self: aminteste-ti sa eviti pe cat posibil Baneasa pe viitor, este deprimant si nu de bun augur pentru un inceput de vacanta in care ai vrea ca totul sa fie perfect...]

Am decolat cu o intarziere de mai mult de jumatate de ora (ceea ce mi s-a parut acceptabil, ma asteptam la mai mult), adica pe la 10 [seara, ofc... doar nu poate sa fie totul perfect intr-o vacanta, mai ales cand pleci de pe Baneasa ;)]

Ne-am intalnit pe aeroport cu o fosta colega de birou (a plecat din firma de cateva luni). Tot in Egipt mergeau (un grup de 4), in El Gouna, pentru a patra oara in 3 ani... Atunci mi s-a parut super cool, acum - dupa prima zi - mi se pare ca trebuie sa ai o problema sa te intorci aici, de atatea ori. Dar am sa revin asupra subiectului...

Am ajuns la hotel pe la 3 dimineata (noroc ca astia sunt cu o ora in urma, ca n-au trecut la ora de vara cu noi), dupa ce ne-am plimbat cu un autocar din hotel in hotel ca sa mai lasam cate un turist, doi, pe ici, pe colo. Si dupa ce imi cautasem bagajul prin aeroport, ca un cascat luase geanta mea din greseala (aratau la fel - geanta mea si a lui - numai dimensiunile nu coincideau, si probabil i-a fost lene s-o mai care pe a lui de 30 de kile, asa ca a luat-o pe a mea de 15...). Noroc ca era din acelasi autocar cu mine, asa ca s-a rezolvat repede.

Camera pe care ne-au dat-o la ora aia era groaznica. In cea mai indepartata cladire posibila, cu vedere la desert, fara lumina in camera... super! A venit un nene sa ne repare lumina, si l-am pazit vreo ora, pana am cedat cu totii si am hotarat ca de fapt nu vrem lumina.

Dimineata, dupa ce am fost la receptie de doua ori, am vorbit cu 3 oameni si am mai platit 60 de euro, am obtinut o camera in cladirea principala, cu vedere la piscinele din fata si la mare. Asta e OK, si isi merita suplimentul (in a sick, twisted way, like this people around...)

Am ajuns pe plaja pe la 12, am stat vreo doua ore... in apa am intrat numai putin cu picioarele (in mare, ca in piscina n-am intrat inca deloc) si nu m-am bronzat decat putin pe fata. In schimb ne-a aburit un tigan de-asta pe plaja, cu niste masaje la 'Health Centre'. Eu il trimiteam la plimbare din prima, da' stiam ca vrea L. masaj, asa ca l-am lasat sa-si vanda marfa. Sunt groaznici, au un super talent la aburit, sunt in stare sa-ti vanda pielea ursului din padure la supra-pret si sa te lamureasca ca tocmai ai facut cea mai tare afacere a secolului, si ti-a oferit cel mai bun discount posibil. In urma 'experientei' ne-am ales cu o programare la un 'Cleopatra Programme' (pe care ei il pronunta ceva care suna mai degraba a 'cool butter brogram', de nici nu stii ce zic acolo pana nu vezi scris pe pliant) care face 60 de euro de persoana!!

Intre timp am avut intalnirea cu ghidul, (care e un fel de Atonio Banderas, numai ca e ungur :D), de la care am aflat ca medicamentele pe care le-am cumparat ca sa nu avem probleme cu stomacul (apa de aici nu e potabila, si in general nu prea stii ce mananci/bei, asa ca trebuia sa luam ceva - preventiv...) costa in reaitate de vreo 10 ori mai putin decat am dat noi pe ele... Apucasem deja sa le luam, si nu ne-am gandit ca si la farmacie se negociaza preturile, ca la bazar.
Ne-am prins mai tarziu ca pana si la supermarket trebuie sa fii ager, ca era sa platim 36 de lire pentru niste produse care faceau numai 20. Noroc ca adunarea inca o mai stim, si n-am luat decat produse pe care scria clar cat costa. Altfel n-ai nicio sansa, te jupoaie astia de viu, cu zambetul pe buze.

O alta chstie care ma scoate din sarite este marea pacaleala cu 'all inclusive'. De fapt nu e o asa mare afacere, pentru ca mancarea e cam proasta, iar de baut nu ai la dispozitie decat Cola si fratii ei, bere, vin si alte alcooluri de productie autohtona, care au un gust la fel de prost ca imaginea pe care o am despre oamenii astia de prin partile locului. Si in afara de asta, exista la tot pasul cate unul care vrea sa-ti bage pe gat un produs care nu e inclus in pachet, pe care sa ti-l incarce la nota. Si daca nu esti ager, iti dai seama ca trebuie sa platesti produsul cand e prea tarziu, si nu mai poti zice ca de fapt nu-l vrei... Din fericire, pana acum am scapat... :)

Si in afara de toate astea, mai e clasica intrebare - un fel de 'buna ziua' local - 'where are you from?'. Why the fuck do they all care, what's the difference, why does it matter? Mi se ridica tensiunea cand aud intrebarea asta, si daca nu stai ascuns in camera ai sansa s-o auzi macar la fiecare 5 minute, aca nu cumva la fiecare pas... (Si poate nici nu m-ar enerva atata daca L. nu s-ar incapatana sa le spuna mereu ca suntem din Londra... iar ei nu s-ar uita atat de sceptici la noi dupa raspunsul asta. Adica, nici ei nu s-au nascut ieri, cred ca mai stiu cum arata o englezoaica, si-n plus nici Romania nu e un loc cu care sa nu te mandresti, mai ales dupa ce-am vazut pe aici.) M-am luat de unu' in restaurant si i-am zis ca ma enerveaza intrebarea. Pretindea ca il interesa doar ca sa stie in ce limba sa vorbeasca cu mine. In 'silence' would be just fine, thak you :D

Maine avem o excursie pe Insula Giftun, cu niste plaja printre picaturi si niste snorkelling pe alocuri... Sper sa-mi placa, sa prind si eu putina culoare si sa nu mai bata vantul asta ca turbatul, ca ma innebuneste. Constat ca nu mi-am luat haine suficient de groase pentru o vacanta la plaja...

Etichete: